Într-un articol precedent despre Siria am încercat să sintetizez o situaţie deosebit de neplăcută despre greutăţile din această parte de lume a Orientului Apropiat şi Mijlociu.

Speram atunci că într-un fel sau altul se va ajunge la o înţelegere împăciuitoare pentru toate interesele şi forţele implicate în conflict.

Mă declar , personal, total nemulţumit de evoluţia generală a conflictului. Forţele loiale preşedintelui Bassar al Assad se dedau la acte criminale inimaginabile a căror victimă au fost peste 100 de persoane dintre civili , inclusiv copii, existând imagini deosebit de elocvente în urma acţiunilor acestora. Au fost , deasemenea, descoperite cadavre mutilate . De cealaltă parte forţe din interior ostile preşedintelui sau poate forţe din exteriorul Siriei au detonat bombe la una dintre universităţile siriene care au condus la moartea a peste 60 de studenţi protejaţi de regimul preşedintelui.

Miercuri, 30.01.2013, Israelul a lansat rachete împotriva Siriei şi Libanului , care au atins împrejurimile Damascului. Ehud Barak , ministrul Apărării israeliene acuză legăturile strânse între lumea islamică şi statele şi forţele militare islamice.     În acelaşi timp apariţiile preşedintelui sirian la televiziunea siriană sunt degajate păstrând marca unei eleganţe de nerefuzat a acestuia , dar situaţia din ţară este dezastruoasă. El este acuzat recent şi de către Rusia că nu a rezolvat mult mai repede problemele din Siria, opinia lui Medvedev fiind că în acest fel şi-a semnat sfârşitul. Preşedintele SUA, îngrijorat peste măsură , nu exclude posibilitatea intervenţiei armate în Siria. Conflictul este de peste 22 de luni , iar populaţia civilă cu siguranţă se află la limita rezistenţei şi supravieţuirii. Unele surse apreciază că au decedat peste 50000 de persoane fără a pune la socoteală refugiaţii şi suferinţele restului populaţiei.