Vineri seară, 22.03.2013, echipa naţională a României a susţinut în deplasare la Budapesta unul dintre meciurile cele mai importante pentru campania de calificare la Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 din Brazilia.
În acest meci s-au pus toate speranţele suporterilor şi microbiştilor români în relansarea echipei României pentru unul dintre locurile fruntaşe în grupa din care face parte. Echipa Ungariei a fost obligată să joace fără suporterii sau publicul din tribune din cauza unei interziceri din partea forurilor superioare europene în urma unor acte de huliganism ale acestora în meciurile anterioare.
Speram cu toţii pe fondul acestor avantaje fie ele şi aparente la victoria României care susţinem şi acum este mai valoroasă şi mai creativă decât cea a Ungariei. Am avut parte însă de cea mai slabă evoluţie a echipei naţionale din ultimii 30 de ani. Jucătorii s-au mişcat lent , inexplicabil de nemotivaţi în faţa unui adversar tradiţional care luptă din răsputeri pentru o anumită consacrare , dar inferioară valoric. O relaxare totală care a adus primul gol de partea Ungariei (min. 16) în urma unei lovituri de cap realizată dintr-o centrare. Chiar şi la 1-0 mai speram cu toţii şi credeam că este doar ceva trecător pentru echipa României. Ratările însă au continuat copilăreşte chiar şi cu poarta goală.
A doua repriză s-a scurs în acelaşi mod. Din fericire o acţiune mai consistentă a echipei naţionale a condus la o pasă deosebită a lui Grozav lui A. Mutu în careul Ungariei unde faultul apărătorului maghiar a favorizat echipa României printr-o lovitură de pedeapsă. Adrian Mutu a transformat penaltyul în minutul 68 şi a egalat. A egalat deasemenea şi recordul de goluri la naţională al lui Hagi (35 goluri). Este poate singurul jucător român care se poate declara mulţumit în această partidă în care nici măcar el nu a strălucit. Imediat însă o fază discutabilă din careul lui Tătăruşanu a convins arbitrul să acorde un penalty şi Ungariei.
Scorul devenea 2-1 şi eram din nou cu toţii deosebit de îngrijoraţi. Trecuseră cele 90 de minute regulamentare şi aproape nu mai speram în nimic. O victorie a maghiarilor aproape ne diminuau total şansele pentru calificare. Mai ales că Olanda învingea acasă Estonia , iar Turcia învingea Andorra.
O şansă nemaisperată s-a ivit chiar în ultimele momente ale prelungirilor. Faza echipei naţionale a creat o precipitare a apărării maghiare şi o deviere fericită a trimis mingea în piciorul lui Chipciu din careul maghiar care cu poarta goală nu mai putea rata. Scorul devenea astfel in extremis 2-2 , iar România a obţinut un punct dintr-un meci în care a evoluat submodest.
Declaraţiile de după meci fac subiectul unor picanterii şi mândrii deplasate de ambele părţi. Cert este că chiar şi un egal ruşinos la Budapesta ne avantajează. Mai urmează partida de marţi , 26.03.2013, cu Olanda unde măcar un egal ar fi de „platină” şi mai mult decât onorabil.
Chiar şi în condiţiile acestui egal dorim să felicităm echipa României şi să-i urăm un drum cât mai neted până la calificare având doar avantajul jucării meciurilor de după cel cu Olanda pe teren propriu la Bucureşti. Hai România!